Sârma

Cum de selectat corect sârma

1.Atrageţi atenţie cine este producătorul. Există producători la care toleranţa cu plus a diametrului este atât de semnificativă, încât sârma  GOST3282-74 de ф1,2 tratată termic poate să aibă ф1,25 şi mai mult. Totul depinde de onestitatea producătorului, cât şi de utilaj. Cu cât este mai performant utilajul, cu atât, de regulă, este mai mică eroarea. Diametrul «majorat» contribuie la micşorarea metrajului sârmei la aceeaşi greutate. De aceea nu este tocmai corect de comparat după preţ sârma cu eroarea în plus a diametrului şi sârma fabricată întocmai cu cerinţele GOST nu numai pe hârtie.

2.Dacă aveţi nevoie de sârmă tratată termic la ce trebuie să atrageţi atenţia?
Tratarea termică poate să difere de la caz la caz. Variaţiile pot fi semnificative. Unul şi acelaşi tip de sârmă după denumire,  GOST şi parametrii de întrebuinţare în practică pot să difere radical. Un tip de sârmă poate avea practic duritatea  sârmei netratate termic, alt tip poate să posede calităţi extraordinare de maleabilitate. Un tip de sârmă poate fi moale uniform pe toată lungimea buclei, alt tip poate varia la acest parametru chiar în una şi aceeaşi buclă. Sunt meşteri, care efectuează tratarea termică necalitativ, ca urmare rezultatul este corespunzător.

Sârma netratată termic se utilizează pentru:

• fabricarea cuielor cu diametrele de la 1,0-6.0 mm, fără acoperire şi zincată;
• fabricarea plasei împletite (Rabiţ), cu diametrele de la  1,0-3,0 mm, fără acoperire şi zincată.
• suspendarea plasei Rabiţ, suspendarea cablurilor de telefon şi altora (ø 3).
• fabricarea mânerelor pentru găleţi, fabricarea periilor metalice, inelelor pentru portchei, umeraşelor pentru haine  .
• executarea de tiranţi pentru piloni şi stâlpi, prize cu pământul (ø 5,6).
• elemente de fixare pentru cutiile de carton şi lăzile de lemn.
• armarea conductorilor de electricitate din aluminiu.
• fabricarea clamelor şi scoabelor.

Sârma tratată termic se utilizează pentru:

• fabricarea plaselor ţesute cu diametrele de la 0,2-2,5mm, fără acoperire şi zincată.
• legarea armăturii, în construcţii şi la fabricarea construcţiilor din beton armat, cu diametrele de la  0,8-2,0 mm, cu acoperire şi fără acoperire.
• fixarea plaselor, ce armează stratul termoizolator la efectuarea lucrărilor de izolare termică a conductelor, cu diametrele de la 0,8-3,0 mm.
• legarea teancurilor: de maculatură, gunoi, bumbac, lingouri (în metalurgie), material lemnos de la  3,0-8,0 mm
• fabricarea brazilor, coroanelor de la 0,6-1,0 mm.

Sîrma ghimpată
Sîrma ghimpată reprezintă sârmă de oţel ne zincată sau zincată GOST 3282-74 cu secţiunea rotundă (mai rar cu secţiunea ovală sau pătrată) cu diametrul 1,6-2,8 mm (bifilară) sau 2.8 mm (monofilară), pe care se îmbracă capete din aceeaşi sârmă, răsucite în formă de două arcuri, trecute unul prin altul. Asemenea ghimpi dubli se amplasează peste fiecare 3-15 cm. Pentru ca ghimpii să nu alunece pe suprafaţa sârmei,  locurile, unde aceştia se fixează se striază.

Sîrma ghimpată poate fi monofilară cu secţiunea rotundă, secţiunea pătrată, sau bifilară cu secţiunea rotundă.
1 kgг. sârma ghimpată = 12 m/l

Istoricul sârmei
Fermierul din statul Illinois Henry Rouse a patentat în mai 1873 un gard din sârmă, la care erau bătute plăcuţe cu bucăţi de sârmă ascuţită. Mai târziu Isaac Ellwood şi Josef Glydden au definitivat această invenţie şi au început fabricarea pe scară largă a sârmei ghimpate. Acea sârmă ghimpată perfecţionată era asemănătoare celei din zilele noastre.